Istoric privind originea vinurilor

Franta este o tara ale carei areale viticole se intind de la zone cu un climat rece, cum este N cu Champagne, Alsacia sau Valea Loarei, pana la zonele cu clima mediteraneeana, din Provence. Regiunile Bordeaux si SV-ul tarii sunt expuse curentilor Atlanticului, dar Bourgogne este dominata de un climat continental.

Vinul francez este influentat atat de clima cat si de sol, dar si de vinificator si traditile sale locale.

Se spune ca in Franta au aparut si s-au dezvoltat principiile vinificatiei moderne, iar cele mai multe zone viticole din Lumea Noua au preluat aceste principii.

Regiuni viticole din Franta

Franta detine foarte multe regiuni viticole importante. Printe acestea se numara Champagne, Alsacia, Bordeaux, Bourgogne, Valea Loarei, Provence, Valea Rhone-ului si partea de Sud-Vest.

Vinul de Champagne este un vin spumant fabricat dupa o metoda traditionala. Cea mai mare parte a productiei consta in vinuri Non Vintage, vinuri amestecate, o mixtura de vinuri de diferite categorii si din ani diferiti. Alsacia produce aproape exclusiv vinuri albe.

Regiunea Bordeaux este cea mai amre zona viticola din Franta si produce peste 700 mil vin anual din care 80% este vin rosu.

Bourgogne detine 562 de podgorii catalogate Premier Cru si 33 Craud Cru, adica tot vin rosu.

Valea Loarei este caracteristica pentru vinurile acidulate, iar Provence este zona cu cele mai aromate vinuri. Valea Rhone-ului are doua subregiuni ce produc 14 soiuri de struguri.

In SV-ul Frantei se produc cele mai bune vinuri privind raportul calitate/pret.

Vinuri albe seci

Vinurile se impart in mai multe categorii in functie de soiurile  de strugure din care se obtin. Dintre vinurile albe frantuzesti se numara Chardonney, Savignion Blanc, Pinot Gris, Riesling, Chablis.
Dupa cantitatea de zahar continut in struguri avem vinuri seci, demiseci, dulci si demidulci. Vinurile seci au un continut de zahar in cantitati mici (2-4 g/l) iar vinurile demiseci o cantitate de zahar de 4-12 g/l.

Vinurile albe sunt asociate cu orice carne de culoare alba (peste, pui, etc). Din aceatsa categorie fac parte Demoiselles Coiffees, un vin stralucitor, de culoare galben pai cu reflexe aurii si un miros delicat de fructe si soc. Gustul pastreaza aroma perelor si citricelor.
Dintre cele mai cunoscute vinuri albe frantuzesti este Chadonney, un vin foarte apreciat de specialisti si cu un gust bogat si echilibrat de aroma de lamaie, citrice si vanilie.

Vinurile rose

Vinurile rose au devenit cunoscute abia din sec XX, cand au fost farbricate dintr-o combinatie de vinuri rosii si albe. Vinul rose este foarte consumat la masa unui francez atunci cand vine vorba de optiunea unui vin. Calitatea vinului rose consta in faptul ca el se poate adapta oricarui tip de meniu, este mai putin intens decat vinul rosu si are mai multa profunzime decat cel alb, acesta din urma fiind considerat de unii prea slab.
Un alt avantaj al vinurilor rose este acela privind raportul calitate/pret, adica sunt vinuri relativ ieftine gratie simplitatii sale de obtinere (nu are nevoie de nicio etapa de maturare ulteriora) si se poate fabrica din orice tip de strugure rosu.

Vinuri albe dulci si demidulci

Vinurile demidulci contin o cantitate de zahar intre 12-50 g/l, iar vinurile dulci contin peste 50 g/l zahar.
Chateau Dorleac este un vin alb demidulce din struguri de mucegai nobil frantuzesc, cu o culoare galben pal si reflexe aurii. Mirosul este unul intens, de soc si pere coapte, foarte delicat. Gustul acestui vin poarta o aroma placuta de miere, este un vin cu o aciditate mica si un gust savuros.

Chateau Jean Galan este un vin alb dulce de culoare galben aurie, intensa. Mirosul lui este puternic floral si de fructe confiate, cu un gust extrem de placut si cu o aciditate medie.

Chateau L'Encoles Miquen este tot un vin alb dulce ce face parte din regiunea Bordeaux, de o culoarea galben auriu intens, miros de fructe confiate si un gust placut de dulceata si fructe exotice.

Vinurile rosii seci

Vinurile rosii sunt asociate de regula cu orice tip de carne rosie (vita , porc, miel, etc) la gratar sau la tigaie. Soiurile din care fac parte aceste vinuri sunt Merlot si Cabernet Savignon. Merlotul este un vin usor fructat, mai putin sec decat Savignonul si este recomandat la mese nepretentioase. Mirosul acestor vinuri este unul imbietor si puternic condimentat (L'or de L'orangene). Vinurile rosii au un gust intens de fructe rosii si negre, indeosebi coacaze si visnie.
Alte vinuri rosii sunt Duplim du Chateau Lafargue, Chateau La Orange D' Orlean, Chateau Anglade Bellieue, etc.

Conditiile de pastrare si servire a vinurilor

Conditiile de pastrare si servire a vinurilor sunt foarte importante prenu calitatile acestora. Conditiile de pastrare a vinurilor au in vedere temperatura la care este pastrat si servit, decantarea si aerarea.

Temperatura la care este servit un vin, degustat sau savurat este extrem de importanta. Pentru a putea fi valorificat la parametrii maximi, un vin trebuie pastrat si servit la temperatura optima pentru a-i pune in valoare tipicitatea, aromele si calitatile organoleptice.

Numai o parte din vinuri beneficiaza de pe urma decantarii si aerarii. Vinurile rosii tinere robuste isi inmoaie taninurile prin expunerea la aer, se oxideaza, iar vinurile invechite si cele albe "se deschid" prin aerare, intensificandu-si aroma.

Degustarea vinurilor

Degustarea vinurilor a devenit aproape un ritual prin care se pot identifica corect caracteristicile si nivelul de calitate al vinurilor obtinute.

Etapele in degustarea unui vin sunt urmatoarele: umplerea paharului cu vin la o cantitate de 50 ml dupa care se apreciaza aspectul, mirosul si gustul vinului.

Culoarea si intensitatea vinului sunt primele informatii in depistarea soiului de strugure sau a varstei vinului daca acesta este tinut la un unghi de 45 de grade pe fundal alb.

Prin miros se depisteaza eventualele defecte precum intensitatea aromelor si a buchetului. Pentru depistarea gustului, se soarbe cantitatea din pahar in doua reprize; se depisteaza astfel nivelul de zahar, aciditatea, intensitatea si complexitatea aromelor.

Forma paharului si vinul

Forma si marimea paharelor in care se serveste vinul difera, pentru ca ele sa puna in valoare calitatile organoleptice ale vinurilor obtinute din soiuri de struguri diferite. O cupa corespunzatoare va pune in valoare aromele corecte ale vinului, in timp ce o forma incorecta poate inhiba gustul vinului.
Singurul numitor comun al tuturor paharelor de vin este piciorul; acesta este obligatoriu sa existe pentru a nu preveni incalzirea vinului cu mana si a murdari paharul.
Astfel, piciorul paharului de vin alb trebuie sa fie cat mai lung si suplu, in timp ce al vinului rosu este scurt si gros. Cupa paharului trebuie sa fie relativ mare astfel incat sa poata fi miscat, rotit. Paharul de vin alb are un bol mai mic decat cel rosu si un diametru mai mic al gurii, deoarece vinul alb este mai putin aromat decat ce rosu.
Paharul de vin rosu are o capacitate dubla  si diametru mai mare deoarece se consuma la temperatura camerei fiind mai aromat.
Vinurile rose se consuma in pahar de forma unei lalele, o imbinare a formei celor doua caracteristici de pahare. Singurele sortimente de pahare speciale sunt sampania si vinurile spumante, care sunt mai inalte, drepte si subtiri tocmai pentru a intra in evidenta si a retine bulele.

Asocierea vinurilor cu mancarea

Asocierea clasica a vinurilor frantuzesti este bazata in genere pe culoare: carnea alba se serveste cu vin alb, iar cea rosie cu vin rosu. Vinurile rose, vinurile spumante si cele spumante rose sunt cele mai versatile, ele fiind servite si ca aperitiv pe intreg parcursul mesei, de la antreuri la felul principal.

Aceste vinuri merg chiar si la finalul mesei impreuna cu branzeturi si deserturi nu foarte dulci. Ca o regula generala, aromele cele mai intense prezente in vinuri sunt asociate cu savoarea cea mai pregnanta a preparatului. Vinurile ce contin alcool peste 16% si vinurile dulci insotesc foarte bine branzeturile maturate servite cu fructe uscate si nuci.